sâmbătă, 31 ianuarie 2009

vise...


cine nu viseaza? sau cui nu`i place sa viseze? nu conteaza cum: cu ochii inchisi sau deschisi, seara in pat sau in metrou... cu totii avem vise. numai ca ele difera... si pe mine ma surprinde uneori starea aia de visare... (in cele mai nepotrivite momente de obicei:)) ).

visele mele sunt clasice. vechile vise in care timpul este vesnic. in care suntem copii. fara griji si probleme. si totusi, visele (si amintirile) nu mor niciodata. ele stau o perioada inchise in suflet si la un moment dat incep sa putrezeasca in interiorul nostru. astfel ele apar din nou si incep sa prinda iar viata, facandu`ne sa luptam iar pentru ceva ce mintea noastra uitase, dar sufletul nu. o sa reincepem lupta cu forte proaspete, iar la jumatatea drumului... fie vom observa ca nu merita si ca ne asteapta un esec in urma caruia vom suferi... fie ne vom ambitiona sa continuam lupta, nestiind insa ce rezultate vom avea. visele iti sunt omorate de persoanele care ajuta la nasterea lor. o singura schimbare genereaza alte schimbari si aduc cu sine impliniri si esecuri. un drum inchis... un altul deschis...

fum...



imi simt ochii teribil de obositi si nici macar nu realizez ce scriu. nu stiu de ce, dar de fiecare data cand ascult "over the hills and far away", mi`amintesc. de exemplu, acum. a urmat pur si simplu in playlist si mi`am amintit. de tine. de mine. de noi. de noi - ce am fost odata - si de noi - ce suntem acum. imi dau seama ca toata clipele frumoase cu tine sunt exact ca fumul unei tigari. exact fumul acela - primul - tras in piept dintr`o tigara tinuta de o mana tremuranda. e dat afara incet si se ridica in aerul inghetat spre cer. apoi dispare, ca si cand n`a existat vreodata, si singura marturie a existentei lui e faptul ca l`ai vazut si l`ai petrecut cu privirea cateva clipe. scrumul sunt amintirile care dor. la o atingere mai brutala, el cade. se pierde printre alte amintiri. urmeaza un alt fum - amintiri fericite, alta persoana, alt EL - si un alt scrum pentru a scapa de durere. la sfarsit... ramane doar filtrul. el e toata viata ta. intr`un final il stingi de o margine de banca si il lasi sa cada langa alte filtre...alte vieti.

citate...


amintirea unei anumite imagini nu este decat regretul unei anumite clipe si casele, drumurile, aleile sunt din pacate fugare ca si anii... (MarcelProust - In cautarea timpului pierdut)

vineri, 23 ianuarie 2009

what I want...

I want a guy... who would move the hair away from my eyes and the kiss me. hold my hand in line at mall and make all the girl jealous. someone who would sing to me at random moments. who would let me sleep on their chest. a boy who would get mad at someone if they called me ugly or was mean to me. I want someone who call me 3 times a day if he went away. Someone who would let me gossip to him and would just smile and agree with everything I said. He would throw stuffed animals at me when I acted dumb and then kiss me a million times. Someone who would make fun of me just to make me laugh. he would take ma to the park and put his hands around my waist and give me big bear hugs all the time. he would tell all his friends about me and smile when he did it. and we`d make out in the pouring rain. he would never be afraid to say "I love you" in front of his friends, and we`d argue about silly things then make up. I want a boy that would kiss me at midnight on New Year and count stars with me. who would stay home with me on a Friday night just to help me make dinner and watch movies together under the same blanket. someone who would tell me I`m beautiful but not too often. who would make me laugh like no one else could. but mostly, I want someone who would be my best friend and would never break my heart!

LoveLifeLoneliness

sa nu ma intrebi de ce scriu! scriu dintr`un colt al sufletului meu unde noaptea si linistea sunt prietene. imi dau seama ca sunt discursiva. cuvintele vin si pleaca. imi alearga pur si simplu prin minte. incerc sa le prind cu degetele si sa le pun la locul lor in sertarase. itaaa... !!! (de ce ma simt asa de aiurea cand folosesc expresia asta?)... nici unul nu ma asculta.
parca te si vad citind cu spranceana stanga ridicata, apoi indemnandu`ma sa turui in continuare.
ce ai sa faci maine si poimaine? vei gasi raspunsurile la nesfarsitele intrebari pe care ni le punem mereu? vei gasi in tine spatiul in care gesturile si visele vor pleca libere; vor scapa de cenzura, de bun simt, de greutatea lor propie?
si ce o sa urmeze? vechile obiceiuri, rutina. plictisitoarele ocupatii ale fiecaruia dintre noi. monotonia zilelor si noptilor...singuratatea. oboseala crispata a diminetilor. si vesnicele visuri in care totul e posibil, in care iubim fara spaima timpului...