sâmbătă, 28 februarie 2009

amintirea unei zile [ I ]



simt ca imbatranesc. in fiecare zi ma trezesc mai obosita. in fiecare zi parca ma mai doare ceva. in fiecare zi parca mi`e tot mai greu sa vad...sa simt...sa aud. totul trece pe langa mine iar eu stau si ma uit. privesc in trecut si realizez cate am pierdut.

cat de banala va suna iubirea?

...

o alta zi in care am devenit o ucigasa...de vise. mi`am omorat sperantele, idealurile... le arunc, plutesc si...cad. nici nu incerc sa le prind. nicio lupta. nicio speranta. nimic. totul trece si nu mai ramane nimic. nici macar un gand.
ma trezesc in fiecare zi dupa cateva minute de motaiala si parca imi doresc sa nu ma mai trezesc vreodata. ma trezesc sperand ca te voi revedea, ca vom vorbi, ca se va intampla o minune si totul va merge bine. dar stiu ca visez. stiu sigur ca nici azi n`o sa te vad si nimic din ce am enumerat mai sus nu se va intampla. chiar daca... ceva din mine spera. zadarnic. imi dau seama ca nu apreciez ceea ce am sau ce pot avea. vreau doar ceva ce nu pot atinge. pe tine. toate cuvintele pier. se risipesc pe undeva si dispar. dar faptele...? faptele raman sa ne bantuie asemeni unei fantome. de fiecare data cand inchid ochii, o amintire - o fapta - se deruleaza ca un film si o retraiesti. o regreti. o schimbi. o modifici in asa fel incat rezultatul este exact ce iti doreai sa fie. ceva ce de obicei este foarte departe de realitate...

sunt in masina, in locul in care obisnuiesc sa stau de fiecare data cand il prind liber. in spate, langa fereastra. realizez - iarasi - ca toti avem un sfarsit la un moment dat si ca viata este ca o plimbare cu autobuzul (tramvaiul, metroul, trenul) sau oricare mijloc de transport in comun. ne urcam si ne asezam. se urca alte persoane alaturi de noi care ne insotesc pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. insa, la sfarsitul calatoriei, masina este goala. ramanem singuri. ne nastem singuri, murim singuri. suntem simpli calatori si ajungem ca si cand n`am fi existat vreodata. sau poate o simpla amintire, dar si ea se va pierde candva.
nu mai stim sa fim fericiti. nu mai stim sa iubim fara interese si neconditionat. toata lumea cauta frumusetea. si cand te gandesti ca ea e trecatoare... . o sa ajungem la aceleasi lucruri. frumusetea se va pierde, o sa muncim, o sa ne gandim cum vom plati facturi si alte datorii, cum sa ne multumim familia si prietenii. va pieri orice urma de atractie. frumusetea va ramane un simplu ideal.

(ultimul paragraf a fost inspirat de participarea mea pasiva la o conversatie intre 2 calatori: un tip si o tipa. ea suferea de sindromul "eu nu sunt frumoasa" si decise sa se sinucida dupa moartea mamei. tipei ii placeau barbatii frumosi. tipul, vizibil trecut prin multe lucruri, incerca s`o determine sa`si schimbe ideile. fara reusita... )

- 25.II.2009, 17:57 -

marți, 24 februarie 2009

for my special bro ...


okay... incep sa simt ca ceva nu e in regula cu tine. stiu asta. si se vede. din felu` tau de a fi. lipsa de comunicare. e greu. stiu ca... life sucks & then you`ll die. stiu ca ai multe probleme cu ai tai ... si cu prietenii... si cu fetele... si cu scoala... si banuiesc ca ceea ce imi spui tu e doar o mica parte din ele. doar esti magnet pentru necazuri. si tocmai din cauza asta scriu. pentru ca imi pare rau ca nu pot fi acolo pentru tine... sa te ajut si sa stii sigur ca poti conta pe mine. oricand. mno si sa nu`ti mai ceri scuze... te iert oricum.

... nu tin minte sa`ti fi multumit pentru cele 3 zile de fericire din vara. a fost unul din cele mai frumoase momente ever. si`mi pare rau ca n`am putut sta mai mult... imi pare rau ca in locul acestei poze de pe net, nu e o poza cu noi doi... acolo la tine in cimitir:X... dar in curand vine o vara... si o sa incerc sa vin iar... si daca nu, te astept pe tine :D

mno, sa ai grija de tine... >:D<

"no... you`ll never be alone..."

miercuri, 18 februarie 2009

Tramvaiul...


Se zice ca fiecare om are un loc al lui in care se regaseste si isi aduce aminte cine e si ce are de facut. Locul in care amitirile si gandurile mele imi trec prin fata ochiilor este in tramvai.

Vin intr-o zi de la scoala, luand tramvaiul cateva statii. Cum pleaca din statie parca as fi intrat in mine, in sufletul meu. Privind pe geam vedeam masinile trecand cu viteza pe langa tramvai, ca visele pe langa mine. Nu incerca niciodata sa prinzi un vis, deoarece vei fi lovit foarte dur. Visele sunt facute sa le vezi cand vin si cand se departeaza.

Palpit la fiecare schimbare de macaz si ma gandesc daca este calea cea buna. Cand urca controlorul, toti cei fara bilet coboara din tramvai, panicati. Nu vreau sa iesi din sufletul meu atata timp cat ai un abonament pe viata.

 Fiecare tramvai are un traseu bine stabilit pe care il urmeaza mereu, fara incetare. Asa imi traiesc eu viata, si mam saturat de acest traseu. Vreau un traseu in care sa te intalnesc si in care sa avem amandoi acelasi statii.

Tramvaiul pune o frana brusca. Deodata ma lovesc cu capul de realitate si de bara. Aerul expirat din oftatul meu abureste geamul. Pe acel abur rece scriu "te iubesc". Ajung in statie si usa se deschide, iar eu cobor. Privind inapoi am inteles cat de greu este sa intri in inima uneri persoane. Usile sufletului raman deschise doar 20 de secunde.

Mi-am luat bilet si sunt gata in acele secunde sa urc in tramvaiul tau, dar cu zi ce trece parca esti mai rece si mai departata de mine, pana cand iti vei schimba complet traseul. Ne vom vedea in acel depou numit Rai...

by Abyss                             

luni, 16 februarie 2009

[...]


I couldn`t tell you why she felt that way. she felt it everyday. and I couldn`t help her make same mistakes again. what`s wrong now? too many... too many problems. don`t know where she belongs. she wants to go home, but nobody`s home. it`s where she lies, broken inside. with no place to go, no place to go to dry her eyes. broken inside. open your eyes and look outside, find a reason why you`ve been rejected, and now you can`t find what you left behind. be strong... be strong now.

joi, 12 februarie 2009

Esti Prea Departe...(?)


Mi`e dor de blanda ta privire,
De ochii cei stralucitori, sub pleoape;
As vrea sa`i port, sa`i am cu mine.
Sper in zadar. Esti prea departe.

Mi`e dor de gura ta fierbinte
Si de surasul ei; si poate
As vrea sa te sarut, cuminte.
Ce ghinion. Esti prea departe.

Mi`e dor de soaptele`ti din ganduri
Spuse domol, in miez de noapte.
Le`am ascultat... In cate randuri?...
Acum, nimic. Esti prea departe.

Mi`e dor de vraja ta din ochi
Si de culoarea lor aparte;
Nimic nu`i nou, nimic nu`i vechi,
Ceva`i tabu: Esti prea departe.

Vreau sa te uit, sa nu te stiu;
Crezi ca asa ceva se poate?
Vei fi lumina mea, tarziu,
Pana in noapte... Esti prea aproape.

sâmbătă, 7 februarie 2009

Timp...


Iubirea unui om te vindeca de ura tuturor. Trebuie gasit doar omul. 

Timpul, numai timpul...
ti`ai dat seama vreodata cat de repede trece timpul? si cand ai realizat asta, ai regretat ca nu l`ai folosit intr`un mod mai util? ti`ai dorit vreodata sa dai timpu` inapoi pentru a schimba ceva? ti`ai dorit vreodata sa opresti timpul in loc si sa ramai in acel moment pentru totdeauna? si de cate ori nu te`ai intors in timp la o anumita imagine... la un anumit moment...?

(poza e facuta in urma cu aprox 2 ani, pe lacul morii...)

joi, 5 februarie 2009

nebuna... dupa tine :X:X:X


deci... nu va ganditi ca este vorba despre un baiat, nici macar actorul acela genial din twilight :D... ci este vorba de un sufletel micut... pe care l`am luat astazi. este vorba de tasha... o hamsterita micuta, energica, un ghemotoc de blana pe care l`am adorat din prima clipa in care l`am vazut. si l`am cumparat:X si... a fost dragoste la prima vedere. stiti si voi nevoia de a proteja ceva...sau pe cineva... indiferent despre cine e vorba... parca imi vine sa`l iau cu mine peste tot si sa nu il las vreodata... dar inca nu vreau sa`l omor... :)) mi`a dat un sentiment de liniste si bucurie... pe care nu`l simtisem pana acum. bineinteles ca sunt si responsabilitati dar... sunt dispusa sa mi le asum pe toate. neamul hamsterilor rullez :X:X:X